Călătorii grodezice, Germania, 1978 Germania (III)
Germania
Moto: „ Oamenii cu frica legii, asta sunt germanii.” de Jerome K. Jerome în Trei pe două biciclete
Fraţilor şi cumnaţilor, chiar şi şogorilor, ce mai, Germania e Germania. Eu am cunoscut-o pe părţi, întâi pe cea de Vest, capitalistă, apoi pe cea de Est, socialistă. Acum că s-a cam terminat cu socialismul, Germania e din nou una singură. Dar a cam fost mereu alături de socialism. Vă amintiți de Marx și Engels! Vă veți convinge în postările despre istoria Germaniei. Şi toată e capitalistă. Procesul de dinainte de reunificare aveam să îl cunosc destul de bine, fie din vizitele din 1978 şi 1980 din R.F.G. sau din 1980, 1985, 1987 (de două ori), 1988 sau din 1997 ca turist, fie din întâlnirile din iunie 1989 în Cehoslovacia, la ultima consfătuire a serviciilor topografice militare ale armatelor ţărilor participante la Tratatul de la Varşovia, apoi din Phenian, de la ultima conferinţă a serviciilor geodezice civile şi militare ale ţărilor socialiste, la conferința din noiembrie 1989 a comitetului tehnic de la Trojan, Bulgaria, sau chiar din mai 1990, la ultima consfătuire a reprezentanţilor aceloraşi servicii, pentru una din temele de colaborare - „Întocmirea hărţii lumii la scara 1:2.500.000”. Aşa că vom expune situaţia Germaniei de acum, dar apoi şi ale celor două Germanii de atunci.
Germania dintre milenii
Germania este cea mai bogată şi cea mai populată ţară din vestul Europei. Este membru cheie al Uniunii Europene, al NATO şi al continentului, economic, militar şi politic, Este ţara care a declanşat cele două războaie mondiale ale primei jumătăţi a secolului XX, care în 1945 a fost împărţită în două state şi a fost ocupată de armatele celor patru aliaţi principali din cel de al doilea război mondial - U.R.S.S. S.U.A, Marea Britanie şi Franţa. Aşa a început războiul ăla zis „răcoros”, al cărui participant eram şi eu! R.F.G. a devenit o ţară dezvoltată, membră a Uniunii Europene şi a NATO, iar R.D.G. o ţară „socialistă”, membră a Tratatului de la Varşovia şi a organizaţiei ecopnomice CAER. Politica lui Gorbaciov, declinul pe toate planurile al ţărilor socialiste şi sfârşitul războiului răcoros au dus la reunificarea celor două Germanii.
Drapelul Germaniei
Geografia
Germania pe Tera
Germania face parte din Europa Centrală, având ca vecini Austria pe 784 km, Belgia pe 167 km, Republica Cehă pe 646 km, Danemarca pe 68 km, Franţa pe 451 km, Luxemburg pe 135 km, Olanda pe 577 km, Polonia pe 456 km, Elveţia pe 334 km, Marea Baltică şi Marea Nordului cu 2.389 km. Are o suprafaţă totală de 357.021 km2 (de 1,5 ori suprafaţa României) , din care uscatul reprezintă 349.223 km2 , iar suprafaţa acvatică 7.798 km2. Are un climat temperat şi marin, rece, noros, cu ierni umede.
Germania în Europa (imagine satelitară)
Germania, harta fizico-geografică
Capitala țării este Berlin, fosta capitală a Germaniei până în 1945, apoi a RDG până în 1990. Este cel mai mare oraș al țării, cu aproximativ 3,4 milioane de locuitori și acoperă o suprafață de aproximativ 892 km². Berlinul este, în același timp, și unul din cele 16 landuri federale, având guvern de land propriu, numit „Senat”, prim-ministru (de land), constituție proprie și alte prerogative ale unui stat (land). Poziția sa pe hartă este aidoma unei insule/enclave înconjurată complet de landul Brandenburg.
Berlin, Alexanderplatz (Piața Alexander, vizitată în 1980, 1987, 1988)
Municipiul Berlin, land separat
Germania (imagine satelitară)
Cu destule resurse naturale (minereu de fier, potasiu, lignit, uraniu, cupru, gaze naturale, sare, nichel şi chiar teren arabil), dar, de regulă, „puse la adăpost”, se crede salvată. Terenul arabil reprezintă 33%, cu recolte permanente de 1%, păşuni permanente 15%, păduri 31%, altele 20%. Se aminteşte că terenul irigat este doar de 4.750 km2. Și noi ne plângem, deși avem mai mult!
Populaţia este destul de numeroasă, respectiv de 83.029.536 (în 2001), de patru ori mai mare decât populaţia României. Este interesantă repartiţia populaţiei pe naţionalităţi - germani 91,5%, turci 2,4%, alţii 6,1% (sârbo-croaţi, italieni, ruşi, greci, polonezi, spanioli), respectiv pe religii - protestanţi 38%, romano-catolici 34%, musulmani 1,7%, atei sau de alte religii 26,3%. Populaţia este în proporţie de 99% alfabetizată. Dar la noi? Pușchea pe limbă!
Denumirea oficială este Bundesrepublik Deutschland (Republica Federală Germania). Este formată acum din 16 landuri - Baden-Wuerttemberg, Bayern, Berlin, Brandenburg, Bremen, Hamburg, Hessen, Mecklenburg-Vorpommern, Niedersachsen, Nordrhein-Westfalen, Rheinland-Pfalz, Saarland, Sachsen, Sachsen-Anhalt, Schleswig-Holstein, Thueringen. S-a format ca ţară la 18 ianuarie 1871 (unificarea imperiului german). Comparați cu România, ca să vedeți că furăm pe lângă ei (unirea mică în 1859 și unirea mare în 1918).
Landurile Germaniei
Berlin, imagine satelitară cu aplicația Google Earth Pro
Ziua formării statului este 18 ianuarie 1871, ziua fornării imperiului german. După al doilea război mondial a fost împărțită în RFG sau Republica Federală Germană, proclamată la 23 mai 1949 și RDG sau Republica Democrată Germană, proclamată la 7 octombrie 1949, Unificarea s-a făcut la 3 octombrie 1990, care devine sărbătoarea națională (o țin ușor minte deoarece eu sunt născut pe 2 octombrie, iar Dolores pe 3 octombrie).
Schiltach, Schwarzwald
Germania e mare putere mondială. Este a treia economie mondială din punct de vedere tehnologic, după SUA și Japonia. Modernizarea și integrarea economiei estgermane rămânea atunci o problemă costisitoare pe termen lung, cu transfer anual de la economia Germaniei de Vest de circa 70 de miliarde de dolari. Dar totul mergea bine!
Nu scriem decât că are 656.140 km de autostrăzi, pe care le-am testat, 7.500 km de căi navigabile amenajate, mai ales pe Rin și Elba, plus canalul Kiel dintre Marea Nordului și Marea Baltică. Asta ca să comparați cu România! Iar ca porturi amintim Berlin, Emden, Dresden (Dresda), Bonn, Brake, Bremen, Bremerhaven, Cologne (Koln), Duisburg, Hamburg, Karlsruhe, Kiel, Luebeck, Magdeburg, Mannheim, Rostock, Stuttgart.
Bavaria, castelul Hohenschwangau
Noi amintim doar că porturile de pe Dunăre au rămas ca vai de ele! Și câți turiști ar putea primi porturile dacă ar fi modernizate, ar primi inclusiv poetul de la Cetate, cel care se făcea că lucrează la îngrămădeala din decembrie 1989!
Și mă mai doare ceva! Marina comercială avea în 2001 circa 457 de nave, din care 169 cargouri, 10 tancuri chimice, 8 petroliere, 243 nave container, 2 nave de gaz lichefiat, 3 nave mari pentru pasageri, 2 nave de transfer automobile, un cargou refrigerator etc. Noi mai aveam oarece din cea de a șasea flotă a lumii? Nimic ! Traian știe el de ce, mai ales după ce a făcut un curs posacademic (postuniversitar) prin Norvegia! Și Germania avea în 2000 vreo 613 aeroporturi moderne din peste 4000! Comparați iar cu România! Și mai au și 59 de heliporturi, pe când noi….
Și vă puteți documenta și singuri, că avem și noi metacăutătorul Google, că doar n-om fi mai proști ca Eba și vanghelie, ăia specializați cu internetul, care dau lecții tuturor!
Să fiți iubiți!
Constantin NIŢU
http://webdidacticanova.blogspot.ro/
http://geo.unibuc.ro/cv_nitu_c.html
-->
Comentarii