Cândva
Cândva eu voi găsi și-n mușuroaie,
un vis fertil ca inimii să-i placă,
la masa de tăceri, cu porți și ploaie,
sub timp atunci, ce-ar trebui să tacă.
Să tacă și nisipul ce-i fierbinte,
să tacă dorul ce mă ține-n versuri,
cu rimă încrucișată ce nu minte,
o rană care-mi arde înțelesuri.
E timpul fără tine ce abundă,
prea plinul lui e clipa mea de vreme,
împart cu tine fiece secundă,
rostita toamnă, adunată-n gheme.
Cândva aș vrea ca dorul ce se varsă,
să fie visu' în care să plutim,
în taină noastră, noi să fim acasă,
într-o visare-n dor să rătăcim.
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Vizualizări: 23
-->
Comentarii
Fain, felicitări!
Frumoase versuri!