Cândva
(GV)
Cândva eram cuvânt, iar tu
mirare, în spatele genunchilor
care se închină,
că tu să îmi fii zi de sărbătoare,
sub paşi peste firul ierbii,
unde mă găseşti
de fiecare dată,
o altă lume,
dreaptă lege.
Cândva genunchii mei,
murmurau dorinţi,
din clepsidra răsturnată,
cu arşiţele firii,
în care eu,te zideam cuvinte
pentru ruga de seară.
Dar acum, ei
s-au albit, dincolo
de alergarea mea spre tine,
cu norii călători,
care vor cădea ninsori
cu amândoi,
descoperindu-ne.
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Vizualizări: 23
-->
Comentarii