În surdină e cântecul vieții.
Copacii-l ascultă și se pleacă.
Din pământ răsare în loc de lăstar
o stâncă închinată de Gheea cunoașterii.
Simbioza dintre poet și operă
nu e dezlegată nici de uneltirile Herei,
nici de fulgerul trimis de Zeus pe pământ.
Hermes ia cântecul
și cu sandalele-i înnaripate
îl ascunde la Poseidon
în străfundul mării.
De acolo toate versurile desprinse din el
cutreieră pe valuri
în căutarea paradisului pierdut.
Du-te cânt și caută iubirea de viață.
Nu o lăsa să treacă pe lângă tine.
Am iubit, voi iubi viața.
Îmi voi face totdeauna
un înveliș din frânturi de clipe.
Comentarii
Draga Gordan Mircea, multumesc pentru apreciere.
Draga Liviu Gogu, multumesc pentru apreciere.
Draga Lenus, multumesc pentru popas si apreciere.
Felicitări Ioana! Am citit cu plăcere aceste versuri frumoase