Când te văd atât de tăcută,
aş vrea să am văzul acustic al liliacului
şi să nu pierd nicio vibraţie
a tăcerii tale.
Când te văd atât de îngândurată,
aş vrea să mă insinuez în gândurile tale
să le provoc autoincendierea,
iar ele,
asemenea păsării Phőenix,
să se regenereze
după sufletul meu.
Când te văd atât de încruntată,
aş vrea să fiu maşină de îndreptat
colagenul deshidratat şi fragmentat.
Când te simt atât de rece,
aş vrea să-ţi pot culege tot sângele,
picătură cu picătură,
şi să-l circul prin inima mea.
Când îmi vorbeşti atât de străină,
îmi vine să înghit toate dicţionarele din lume;
Poate găsesc măcar o limbă
în care vorbele tale să însemne
că nu-ţi sunt indiferent.
Iar dacă ai dori
să-mi devii iubită,
aş lăsa întreaga lume uluită:
ai fi singura femeie din univers
cu umbra colorată!
Berna, Elveţia, 2O16, O4 noiembrie
-->
Comentarii
Oops! Tăcută, îngândurată, încruntată, rece, strâină...
Fugi copil!
Bravooooo!
......
Tăcută? Dar dacă e mută?
Îngândurată? Nu-i la bursă cotată!
Încruntată? N-am pomenit la o fată!
Rece? În brațe îi trece!
Străină? Doar „el” e de vină!
Cu umbră colorată? Ce stare ingrată!
(Cu așa epitete
O să completez pentru fete!
Îmi plac ideile
Care descriu FMI-le!
http://lenusa.ning.com/profiles/blogs/femeile)
Excelentă! Felicitări!