Când prin trupul răstignit

Când se ascunde trauma-n om
în miezul cuvintelor stă îndoiala,
gândul nemărturisit al temerii
la trecerea peste praguri.

O nelinişte oarbă, un nonsens de idei
îmi bulversează zilele care vin,
vijelie care aruncă cu întuneric
şi urmează dezlănţuirea nebună.

Doamne! De ce nu rupi din liniştea?
care o simt la tine-n casă, uşurare,
o bucată de timp cu rădăcină,
cât un cântec de îngeri
când prin trupul răstignit
pătrund greu cuiele
şi sângele uită de durere.
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Chip cioplit : Trup al zeului ce plange
    piatra daltuita-n zori
    versul sangelui se frange
    mesterind in roci fiori…
    Dalta rosie ca focul
    transpirand un biet contur
    se incinge, aspru-i jocul
    in intarzii de telur…
    Taie-n piatra ca si-n paine
    forme albe, inchegate
    peste timp cladite bine
    doar in zori sa se arate…
    Sufletul in piatra plange
    plange bietul faurar
    grea-i-e mana ca o cange
    croitor sau papusar?
    Asezat in colt de lume pe un mal, privind suvoi
    spumegand ca valu-n spume
    - ma veti duce inapoi?
    E un idol fara mituri
    gol uitat de credinciosi
    risipite-a sale rituri
    doar privit de curiosi…
    Cat durerea-l tine-n viata
    urla peste timp la noi
    timpul i-a creeat mustata
    si simtire de pietroi…
  • Singele uita de durere.. plastica toata poezia, plastic refrenul.
Acest răspuns a fost șters.
-->