Casa veche

Gândul deseori noaptea multe îmi spune, 

Când stelele pe cer încep să se adune, 

La geamuri un mugure acum înfrunzește, 

Numai o stea pe cer mereu mă urmărește. 

 

Simt în sufletul meu numai o rece înfiorare,

Pâlpâie pe masa veche liniștită o lumânare,

În casa amintirilor cu multe vechi obloane, 

Pe pereții albi sunt așezate multe icoane.

 

La geamurile mele primăvăraticul verde ram,

În gânduri multe primăveri plecate acum  am

Urmăresc atentă întunecata fugă a stelelor,

La geamuri numai lumina caldă a stelelor.

 

Noaptea se închide acum într-o veche carte , 

În pacea sufletească multe amintiri uitate,

Se îndoaie vântul bine pe ramul  foșnitor, 

Printre stele nopții în vise încet mă cobor.

 

O lampă cu o privire caldă și luminoasă, 

Când cenușa nopții peste toate se lasă,

Deschid ferestra, strada este mai pustie,

Peste cerul nopții toate stelele se împrăștie. 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

-->