Ca prin sită vedeam pe lac în îndepărtare o plută.
Câțiva bărbați se cinsteau cu bere dintr-o sticlă.
Eu cred că gesticulau și vorbeau în șoaptă,
Pe cei din adâncul mării să nu-i neliniștească.
***
Îl primea fanfara cerului, plângeau norii și suspina o fată.
Se auzea o muzică emoționantă și lin murmurată.
S-a lăsat o tăcere adâncă și mintea rătăcea ca o nălucă.
Iubirea, singurul lor mesager, va avea viață veșnică.
***
Farmecul unei tinere era blândețea vorbelor spuse ușor.
Jignirile de la cel drag erau fără leac. Au înecat-o în amar.
Așa a murit iubirea ei, ca pelicanul pe malul lacului înghețat.
Vocea inimii a întrebat-o: de ce Nirvana nu ar fi de urmat?
***
Ochi de gazelă, față zâmbitoare, voce dulce.
Unde ești? Și tu ești tristă la fel ca mine?
Întoarce-te în trecut! Nu pot trăi fără tine.
Ți-ai lăsat iubirea în inima mea, doare ...

Comentarii