Vreau să ne tutuim,
email-urile tale sunt ciudat de precise,
foloseşti puţine cuvinte însă la obiect,
blândeţea ta îmi dă încredere,
speranţele tale îmi dau speranţe,
nădejdile tale se vor metamorfoza!
Tu… nu eşti tu?
Îmi place îmbrăţişarea ta din ultimul răspuns,
bizar dar e plină de căldură,
e la locul ei,
singurătatea ta îmi umple sufletul,
nu mai sunt singur,
înconjurat de persoane care mă iubesc,
nu mai sunt singur!
Îmi place îmbrăţişarea ta, este fictivă, ireal de plină
îmi umple inima, vorbele tale îmi arată o altă faţetă!
Tu, nu eşti tu.
Căutăm speranţe într-una, te-am găsit ?
Te-am găsit virtual într-un moment vital?
Simt cum încerci să-mi spui multe
n-ai încredere, n-ai certitudini încă,
dar momentul în care vei răbufni e aproape!
Ai încredere, ai speranţe, fii veselă,
fii binevoitoare, fii generoasă
ştiu.. eşti credincioasă, eşti cum te-am visat
Nu te mint, nu-mi place să amăgesc,
scrie-mi mai mult, am nevoie!
Tu încă nu eşti tu!
Eşti sinceră? Eşti departe? Cu atât mai bine!
Suferi? Poate vei suferi mai puţin!
Întreabă-mă orice nu te ascunde! Te tăinuieşti în expresii, plângi?
Nu plânge! Visează, ştiu că eşti frumoasă!
Mi-a şoptit un înger.
Dar tu… eşti tu?
E uşor să păcăleşti pe Internet, un nume, o fotografie, o adresă,
mai multe nume, mai multe fotografii, mai multe adrese
nu are rost să mă minţi
vorbele tale ascund o persoană inteligentă dar ţi-e frică.
Dacă eu, nu sunt eu… iară tu, nu eşti tu?
M-am jucat o clipă... eşti singura care mi-ai răspuns.
Nu vreau să mai caut!
Port un nume simplu! Eu nu sunt.
Sunt obosit... sunt bătrân şi tânăr... sunt prins încadrat de iubiri.
Avem Giga biţi nenumăraţi, milioane de nano
şi mai multe miliarde de pico!
Ţi-e teamă de pustietate?
Şi mie dar, împreună vom cuprinde universul
îmi lipseşte îmbrăţişarea ta de la ora 4,
am devenit dependent de tine!
Voi pândi să se aprindă plicul, oare îmi vei răspunde?
Tu, eu ?!
*plicul-steluţa de pe Messenger
Stănescu Aurel Avram
-->
Comentarii