Ce rost mai are ?
Ce rost are dacă spun
Că în amurg cătam în parc
Un loc ferit și cât mai cald
Sub liliac, un trunchi de fag.
Noi ne iubeam... ca la-nceput
Furându-ne câte-un sărut.
Și cât de mult ne bucuram...
Doamne, că ce mari eram !
Era noapte, soare, ploi,
Cine mai era ca noi ?
Ne țineam de jurământ;
Trăiam Raiul pe Pământ.
Ne iubeam ca doi copii –
Câte amintiri nu sânt !!
Pleavă spulberată-n vânt.
Atunci îmi pun întrebare:
Acuma,
Ce rost mai are ?
Nelu I. Părăianu
Roșiile, Vâlcea 29, 04. 2021
(Jucăria cea dintâi.)
-->
Comentarii
Cu aceeași admirație!!