A fost sfânta sărbătoare de Crăciun
şi-acum anul îşi strânge în desagă
ultimele zile îngrijorându-se să nu uite vreuna
şi anul ce-a ajuns la uşa vieţii noastre
îi strigă să nu mai fie aşa grijuliu că oricum
timpul nu-i va da răgaz să uite nimic
iar el îi răspunde că trecutul cască
gura mare să-nghită ce oamenii
nu pot uita şi se-agaţă de amintiri.
Mâncarea băutura şi petrecerile
sunt în toi acasă şi pe stradă
printre instalaţiile luminoase
de pe brazi sau de pe steluţe şi-o copie
de-a lui Moş Crăciun surâde cu ochii
luminoşi când cineva îşi face poză cu el
în timp cei doi ani aşteaptă
ca unu să plece şi celălalt să intre.
Mai e puţin şi se vor intersecta
din nou bunele şi relele
unele să se repete altele vor fi noi
se pregătesc s-ajungă printre
explozii de petarde sau urături şi colinde
când ianuarie va intra cu neaua
gheaţa şi poleiul ei.
Să n-ai cine ştie ce grijă anule vechi
cu ce ne laşi pentru anul care vine
că oricum multe vor fi la fel
dar nu uita să ne laşi măcar
sănătate şi câteva bucurii acolo
să nu uităm că viaţa-i frumoasă
cu toate că pachetul ei e de
ordinul tonelor pe suflet.
La mulţi ani, oameni buni!
Mihaela Moşneanu
-->
Comentarii
Mulţumesc din suflet, d-na Aurelia!
Aceleaşi gânduri frumoase le am şi eu ptr. d-voastră, şi vă îmbrăţişez cu tot dragul.