CHEMAREA TIMPULUI


Aud chemarea timpului
într-o existenţǎ care nu e a mea.
Navigator pe apele Stixului
îmi odihnesc privirea pe ternele valuri,

cernind amintiri şi vise necontenit,
orbecǎind printre trupuri pǎgâne!
Trecutul se leapǎdǎ de noi
într-un viitor incert, orfan de icoane!

Prezentul, nu mai vrea sǎ ne ştie
iar speranţele noastre deşarte
fluturǎ flamuri neştiute în noapte,
mângâindu-ne trupurile fum!

La cumpǎna dintre ziuǎ şi noapte,
nisipul clepsidrei macinǎ timpul,
alintând aurora cu brizǎ de mare,
însângerând zarea, nǎscând curcubee!

Punte de suspin între cer şi pǎmânt,
iluzia, e rouǎ pe frunza cea nouǎ,
fluture de vis, încunutat cu dorinţa
atât de simplǎ ... şi-atat de departe! 


 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

-->