Acum suntem împărţiţi
între două oraşe,
nimic nu mai seamănă
cu acele timpuri.
Fiecare stăpânim bucuria
citindu-ne,
scriem poemele
cu aceeaşi mână
lipicioasă de struguri.
Pierderea ocaziei
a închis poarta ruginită.
Drumul
primenit de paşi hotărâtori
e un altfel de cucerire
prins de faţa gândului.
Din interior iese la suprafaţă
prin fiecare por de încredere
neînchipuit miracolul,
peste care se înalţă vidul
prin coloane de ceaţă
peste amândoi.
-->
Comentarii