Cu-n fir de poezie la ureche,
Parcă aș clădi acum o poveste...
Cuvântul și-a propus să stea de veghe
Într-o emoție care tot crește.
Citești și crezi că eu sunt într-o streche?
Nu ai dreptate! Gândesc omenește:
Cu-n fir de poezie la ureche,
Parcă aș clădi acum o poveste...
Ideea asta a mea e mai veche,
Însă acum mă seacă, mă orbește.
E ca și când aș trage de ridiche,
Apoi jocul de-odată se sfârșește
Cu-un fir de poezie la ureche.
Comentarii
Prețuire și drag!