Din clepsidră cerneala Lunii s-a terminat
Privesc cerul iernii mai rece și întunecat
Am lăsat ieri caietul cu poezii pe bancă
Și în inima mea un gând trist o să tacă ,
Alerg, alerg în viață deseori mai grăbită
Acum un vis plecat departe mă caută,
Mergem în clepsidră mână de mână,
Și - n zăpada iernii lăsăm câte o urmă,
Poate am în suflet mai multe regrete,
Și în vis un gând plecat o să mă caute,
Sunt învelită de o mireasmă cerească,
În Inima credința o să mă călăuzească ,
Deseori clepsidra vieții s-a mai și oprit,
Și printre cărți sfinte eu m am trezit,
Noi suntem în clepsidră pe cărare,
Timpul nostru mai multe amintiri are,
Ochii din gândul meu îmi sunt aproape,
Când o lacrimă doarme pe sub pleoape,
Îmi place să ating valul muzicii noastre
Când tu dormi printre zări albastre,
Ne vorbesc adesea clipele din priviri,
Și adunăm în clepsidră multe amintiri,
Primul gând poate chiar l-am uitat,
În fiecare clipă cu sufletul m-am rugat,
1,03 2022
-->
Comentarii
Cu admirație și drag!