Cireşele au pârguit ramurile printre frunze şi cerul
şopteşte răcoare printre copaci, hălăduind privirea.
Strâng hulpav, cu mâinile îmbrăţişate, clipa,
cu dorul nemărginit în cântul iubirii
şi păsările
şi izvoarele susură
şi pietrele din drum
au iarba mai verde. Mă iartă! Din mine, sunt absent, acum, de gând.
08.06.2015, ora 11,10’

Comentarii