se zvârcolește vântul șarpe ce așteaptă asfințitul
Preschimbă-te în clipe! zice Nichita către mine
simt gustul de tămâioasă al toamnelor
curgerea timpului Dunarea care imi scade in piept
aș rodi la fereastra lumii
vie mustind sihastru
dacă stancuțele nu mi-ar fura inima
uitată pe glie
aerul miroase a nuci verzi
este atât de amară viața trăită pe silabe!
când pleacă berzele când mor cocorii
sufletul meu se întinde în lan
spune-mi
când voi ațipi în lanul de grâu
vei mai secera luna să fiu o clipă cer?
-->
Comentarii
Multumesc, Veronica!
Domnul Ioan, chiar nu este cazul al mine sa vorbiti de plagiat.In al doilea rand este un text postmodernist, cu trimiteri intertextualiste.Nu am de ce sa va urasc, nici nu va cunosc.
spune-mi
când voi ațipi în lanul de grâu
vei mai secera luna să fiu o clipă cer?
Angi, tu esti o poeta, fara doar si pote, si nu pot spune ca in poezia ta nu este ceva frumos pus pe hirtie si facut din cuvinte destul de cochete.
Problrma mea este ca mi se pare ca am mai citit poezia asta de citeva sute de ori, nu spun ca ai copiat-o, ai copiata-o poate, dooar dintr-un sertar al sufletuliui tau care e plin de poezia altora care a devenit parte din simtirea ta si paote de inconstientul tau. Trebuie sa te cauti pe tine si numai pe tine si vezi daca gasesti acolo ceva poezie....
Exista o biblioteca de poezie emotiva, levitind in camara mentala a multor scriitori de pe acest site imprumutata din cultura poetica romaneasca, care este cofundata cu propria simtire poetica, de unde sint extrase typare versificate de litretura preambalata.
Este un gest inocent stirmit de nevoia de exprimare, fara avea harul puterii de exprimare .... poate fi categorista plagiatura?.... la nivelul caldicel al sufletelor noaste as zice ca nu, la un nivel de exigenta intelectuala mai elevata si putin abstracta, fara doar si poate, poate fi clasificata ca impostura sau cel putin naivitate
Cumva imi pare rau ca am facut acest comentariu tocmai la poezia ta, care daca sa incadreaza in clasificarea de mai sus nu este cea mai tipica si nici si nici cea mai lipsita de merite autenticepe acest site; ma gindesc in permanata la un Domn numit Bucovul, care are o adictie chinuitore de a scrie mereu si mereu acelasi lucru pe care el l-a auzit in permanenta cindva, la programele de radio de cultralizare in masa, acum defuncte sau le-a citit din pachetul de lecturi particulare ale unui institut pedagogic.
Stiu ca tu probabil si defint Dl Bucovu ma ve-ti uri pentru aceste vorbe, dar asta este destinul meu, sa amintesc in permanenta oamenilor, cum ii chama, dupa ani de zile unii m-au chemat si mi-au multumit, altii ma mai urasc si azi.