Aştept să prind aripi
După forma sufletului meu.
În braţele curbate de aşteptare,
Să umplu golul cu sfinte meditaţii.
Ca o brânduşe în zborul unui vis
În care am devenit vultur,
Peste cerul tău lăcrimând din boltă,
Dau contur de stele carului mare.
Voi pogorî să-mi vindec cuvintele
În căuşul umezit al palmelor tale,
Şi ca un zburător mă voi întoarce
Cu seva buzelor arse de nelinişti.
Sunt un copil pierdut într-un oraş,
Pe care-l ocroteşte numai somnul.
Nu vreau să cresc mare niciodată,
Sufletul meu, nu ar mai prinde aripi.
-->
Comentarii