Cu ochii închişi văd mai departe,
Printre rânduri scrise într-o carte.
De tine vreau să fiu acum aproape,
Şi să ne aruncăm în al mării ape.
Am multe nelinişti ca tine mare
Loveşti malul mereu atât de tare
Soarele se apropie de asfinţit.
În multe amintiri m-ai însoţit.
O luntre fuge departe de pământ,
Poartă în ea al mării legământ.
Timpul rămâne aici pe mare solitar
Un gingaş suflu primesc în dar.
Se aude marea, valuri cum răzbat,
Revin aici, nimic nu s-a schimbat.
De sufletul meu tu bine te-ai lipit,
Doar un val răzleţ repede s-a risipit.
Să fim în luntre singuri, n-am şti,
De neliniştile albastre, omeneşti.
Strâng la piept bucata mea de cer,
Valul izbeşte malul vieţii efemer.
Să trăim în liniştea acestui magic loc,
Cu valurile înspumate mereu mă joc.
Un vuiet murmurând iar mă atinge
În depărtare altă luntre se distinge.
În valurile mării să mă rostogolesc,
Le privesc cu drag şi parcă ameţesc.
Un pescăruş zboară peste imensitate,
Iubirile mării albastre sunt codificate.
-->
Comentarii
Mulţumesc!