În nesfârşitul poem
cu asfinţituri nude,
ochiul
nu ţi s-a limpezit ţie,
nălucă
uitucă pe apa,
pe piatra
şi aerul ca o scamă,
trecea
tăindu-ţi sonor creierii
ciopliţi cu sânge
într-o icoană
şi zidul
creştea din fruntea ta
arcadă
în ploaia plânsului
scriind
jurnalul absenţelor… tale.
Bibliografie: Juventiada,
Editura Juventus, 2002
-->
Comentarii