Ochii mei s-au săturat de mine
ca o femeie sătulă de infidelităţile ei
cineva le-a strâns şi le-a dat mai departe.
N-aveam nicio măsură-n iubire
şi s-a dovedit şi-n durere la fel,
nimicul din mine se întrupa-n pofte.
Ultima dată am cules fructele,
căzuse bruma peste livadă şi eram grăbit,
noaptea am poposit obosit în patul imprudenţei
şi n-am simţit nicio umbră.
Prin alunecarea zilelor în colivia iernii
am rămasa cu ochii pe geam
de parcă eram într-o altă lume
fără să ştiu de unde am venit.
-->
Comentarii