în vorbirea interioară,
se trage pe sine la marginea gândurilor.
Vine spre mine cu focul aprins
şi plânsul nopţii cu stelele furate
m-aruncă în gropile negre ale întunericului.
Mă lasă cu harţile nisipului
printre ruine necunoscute,
să-mi caut pofta de viaţă
şi pleacă descumpănit.

Comentarii