Dragul meu tu ştii bine a mea taină
Dau jos de pe mine a iernii rece haină.
Culege-mi din suflet cuvintele nespuse,
Când stele cerului sunt toate aprinse.
Dezbracă-mă frumos de lacrimile toate,
Mângâiem sufletul cu a iubirii şoapte.
Dragul meu fură-mi un vis dintr-o iarnă,
Ţi-am pregătit un ceai gustos în cană.
Citeşte rânduri scrise cu praf de stele,
Din nerostite cuvinte şterge lacrimile.
Priveşte, ascultă o dată în altă primăvară,
Dulcea lăcrămioară şi-un cântec de vioară.
Dragul meu îmbracă-mă iar cu altă haină,
Iubesc lumina ochilor tăi şi a lor taină.
Aştern în suflet picături de multă iubire,
Se-ntrezăresc zorii printre gene în privire.
Adună-n cuvinte multe picături de rouă,
Să bem ceaiul din flori atunci când plouă.
-->
Comentarii