Dă drumul
Dă drumul fluturilor, ca să zboare,
sătui de vorbe,
sau trădări,
să vadă taina din răcoare,
să ştie cerul de uitări !
Eu i-am lăsat o vară întreagă,
pe flori de timp,
zburând prezentul,
sub mângâieri care ne leagă
şi ne slăveşte ... monumentul.
Dă drumul fluturilor azi,
durerea să-o tăcem,
tu, poţi ?
să zboare peste văi cu brazi,
din trupuri, adormite-n
nopţi !
Dă drumul, fie ce-o să fie,
la tot ce-a fost
şi-i blestemat
şi roagă-te ca să ne ţie,
un vis, iubito, adevărat !
-->
Comentarii