dinții lunii piaptănă iluzii
se nasc stele în liniștea asurzitoare
licurici sclipesc ca la Buckingham Palace
în întunericul vibrant
dansează-mi sentimentele cu zece picioare
nu îți aprinde farul nopții
până ultimul licurici extatic moare
stele căzătoare pictează aerul nesățios
miroase diafan a iubiri /licurici străvezii/
iubitul meu de moarte și de os
în aula sufletului meu e o liniște de adormit iubirea
aud lilieci cum se izbesc de pieptul tău amorțit
aerul nopții /șarpe alb cu limbi negre/ne șuieră dezamăgirea
licurici îmi dorm pe sâni să nu uit c-am (mai) iubit
ca un jeleu se scurg cele o mie de sentimente pe pereți
iubirea este un dans cu final deschis orbitor
licuricii mor luminând lilieci sunt vânați de ereți
se iubește cu cicatrici tatuate până în sufletul uimitor
-->
Comentarii
Multumesc, Lenus,Rodica!
minunat poem!
versuri cu un mesaj atent selectionat de mintea autorului, puternic, silnic, cert. Un poem din care izvorasc o varietate de imagini in fata caruia ramai orbit de lumina iubirii. Felicitari!
Frumoase versuri!