Dans haotic

[Stănescu Aurel Avram]

Ce blândă-i noaptea când se sfârşeşte în noi haotic… frunzele valsează zbătându-se să nu cadă dintr-un cer răsturnat în altul, vântul se scurge cotrobăind spasmodic visele impersonale ale clienţilor din magazinul de mărunţişuri; te caut în buzunărelul din colţ… e plin, încărcat de cuvinte speriate ţâşnind de-a valma dintr-un dans imperfect; pătrund mai departe ţintind adânc între cele două ovale cu axele intersectându-se instantaneu în infinitul apropiat… dogoreşti şi ţi se scurge clocotind limfa din ansamblul rănit de copilul minune zâmbind năstruşnic şi misterios …. vreau să-ţi fur lanţul ce mi l-ai dăruit ca să fim dezlegaţi de toate frământările... m-aş destăinui, m-aş confesa, ţi-aş spune orice dar mi-e frică… mi-e tare frică de Verde Împărat.În magazinul de chiţibuşuri m-ai zărit imediat; tu… împărăteasa cerurilor, căutai printre poeme ratate unul uitat; m-ai luat ca arvună cu ultimii bani găsiţi în buzunare, abia mai răsuflam înverşunaţi recitind într-un gând şoptit tot ce aveam pe suflet; păreai părăsită însă ţi-ai schimbat registrul vocal până te-am pierdut în grămada de vise timide; pe măsură ce te apropiai gândurile dansau… râdea verde Împăratul Verde!În magazinul de antichităţi din nou ai dat peste mine… exasperată că nici aici nu-ţi las inima să se scufunde m-ai dat primei venite în căutarea farmecelor cu argint viu, cositor scrijelit şi cenuşă fierbinte; luminile magice, plăpânde, transfigurate în plumburiu topit cântau simfonii perpetui de culori…. Împăratul Verde era verde!În magazinul de fleacuri ai scăpat de mine cu-n sărut, a fost suficient, se înverzise Verdele Împărat în bostănăria unde era stăpân peste suflete, perechea de pepeni se zbenguiau fascinaţi în terminaţii printre răzoare.În magazinul de şiretlicuri ai intrat nesigură, nervoasă că nu mă vezi ai crăpat din ochi un văl de miresme şi-atunci m-ai simţit; epuizată de-atâtea căutări însă nesupusă ai chiuit s-aud numai eu vâltoarea şi-am intrat goi în bulboaca copilăriei necuprinse… Verdele Împărat era vânăt.În magazinul de murături ai găsit pătlăgele pârguite, felii şi frunze de ţelină, garnisite cu morcovi, conopidă crestată… şi pe mine făcut maioneză… râdea bucuros Verde Împărat!În magazinul de prospături te-am găsit ducând gânduri brumate, purtate în noi de milenii, idei neuitate zburdau de fericire nepământeană spărgându-se în spume… scrâşnea afânat Verde Împărat!În magazinele de abţibilduri se vindeau la solduri iubiri veşnic noi aflate în concurenţă cu însetatele buze flămânde de-atâtea bunătăţi, dornice de mulţumiri ricoşate în timp; elipsele cu centrele asimetrice, intersectate pe nicăieri se zbăteau rătăcite prin grădina împărătesei în ţinută prea elegantă… în infinitul uşor depărtat şi-n opoziţie continuă ai pus la copt, acoperind prăpăstiile, o vânătă şi-un ardei gogonat rătăciţi împreună în spuza fierbinte risipită-ntr-o clipă indusă voit, cutreierând spaimele, asaltând visele înflăcărate, realităţile fecunde şi mai ales stelele întunecate de veşti negrăite.În magazinul de şmecherii ai împroşcat din trompetă alergând amorţirile, Verdele Împărat era epuizat în vopsele iar aburul înjunghiat solitar, spre asfinţit, l-ai împins către mine să am mâinile ocupate cu umbrele tale, ai reprogamat cronometrul şi am clacat răsturnat în valuri… pe culoar m-ai ucis de multe ori cu vocea ta matinală din golful îngustat de coşmaruri neîmplinite având Luna mentor de seamă… tu împărăteasa ideilor înhăţate ai cucerit lumea agitată a iluziilor spulberate!În magazinul de ciudăţenii ai împachetat veri foşnitoare care mă-mbâcseau, gelozii en gros, nori încărcaţi cu iluzii plesnitoare, inconştienţe duse în răspăr, vagi urme de iubire ivite printre cioburi de ametist şi te-ai calmat trecând munţii cu un copac anemic pe care l-ai crescut cu lapte de la sânul tău şi smirnă din cuibarul părăsit, ai evitat verdeaţa impusă, mocnită de Împăratul Verde ca să zbori în palatul de cleştar şi ai sorbit ploaia repezită care ţi-a făcut inima fleaşcă şi ţi-a moleşit picioarele înfierbântate.În magazinul de amintiri zburdai în rochiţa cu o geometrie filigranată uimitoare şi-ai luat pentru noi certitudini sinusoidale despletind şuviţele unor nădejdi aşteptate de secole; ai dat tot la o parte, conştientă şi împotriva tuturor care ne umpleau de stigmate în răspăr iar vremelnicele concepţii le-ai aruncat în grabă eliberând aspiraţiile furibunde; te-ai îndepărtat ca să rămâi în mine şi nu i-ai lăsat Împăratului Verde, nici dubletul tulburătoarelor fragi al despărţirilor din lumea cocotierilor şi cocteilurilor în pahare de cristal !În magazinul de jucării ai tresărit surprinsă vizitând potecile timpului; m-ai îmbrâncit neînduplecată în şura cu trifoi mirositor şi floricelele multicolore din pădurea stejarilor întunecaţi şi nu mi-ai dat drumul decât să răsuflăm peste oceanele îngheţate, să încurcăm paşii noştri şlefuiţi de timp, să zburdăm departe de Verde Împărat care pândea înverşunat printre tufişuri; am călărit împreună armăsarii norilor cenuşii până au fugit înnebuniţi de zările sângerii curăţând umbrele şi ochii zânelor cu dantelării de alpaca.Împărate… dă-mi împărăteasa ta din ţinutul lacurilor limpezi şi casante, să tremurăm neastâmpăraţi de ospăţul serii, să fredonăm în surdină melodii uitate în ceasul delăsării, să ne-nfruptăm lacomi cu linguriţa din salatiera de argint plină cu ambrozie, să imprimăm reverii blajine în păduricea plină de alburii păcate!Stănescu Aurel Avram

[Ioan Muntean]

[Pop Dorina]

Oare am postat-o unde trebuie?

 

[Ioan Muntean]

Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!

[Pop Dorina]

Vă mulțumesc.

[Nitu Constantin]

Sănătate!

[Ioan Muntean]