..de-aş fi o lacrimă...ţi-aş mângâia obrazul...
un zâmbet...ţi-aş alinta buzele…
o adiere de vânt n-am fost...ce jocuri aş fi inventat în părul tău..
să fiu în pieptul tău…o partitură în ritmurile inimii...
un gând …să mă aflu in mintea ta, imaginaţia care se infiltrează în magia poveştilor...
să ţes minuni în jurul lumii…
o notă muzicala...un sunet dintr-un cântec…să fiu cheia sol spre spiritul tău…
sufletul din şoapta de iubire...liniştea...libertatea din zborul fanteziei…
lumina din cerul speranţei.....dar nu singurătatea!
Constantin Camelia
2010
-->
Comentarii
Da, interesanta coincidenta, dar niciodata imposibila! Cu drag citire.
Multumesc frumos, Lenus, pentru lectura! Ma bucur ca-ti place!
Cu prietenie Lenuş
Multumesc frumos, Elisabeta, pentru lectura si apreciere! Cu drag
Minunat poem, felicitari De acord: "dar nu singurătatea!" Da!... Singuratatea ucide! Am citit cu drag
Superb poemul dv, doamna Delia!
Adevarul este, ca atunci cand l-am scris nu m-am gandit, ce iese! Mi-au venit in minte cateva cuvinte si le-am scris. Cam atat!
Dar nu este plangere..doar tandrete! Sunt o persoana optimista! Mirceaaaa...doar stii ca femeile sunt sensibile
Aș seca Valea Plângeri, că prea inundă siturile literare!
Doamna Delia, ma emotioneaza cuvintele dumneavoastra! Cu multa recunostinta, o reverenta!
Mircea, multam fain pentru lectura, vorbe bune si sfaturi! Suna foarte bine ideea ta...dar textul ramane asa cum l-am simtit eu, la momentul respectiv! Gandurile, sentimentele si imaginatia, sunt mistere nedezlegate!
-
1
-
2
de 2 Următor →