De dragul tău, eu şi mâine m-aş vinde,
de dorul tău m-aş aşeza pe rug;
ca pe Bruno, flăcări m-ar cuprinde
şi până la stele s-ar tot întinde.
De aceea recunosc trăirile suferinde
şi nici nu ştiu, la tine cum s-ajung;
de dragul tău, eu şi mâine m-aş vinde,
de dorul tău m-aş aşeza pe rug.
Comentarii
IRONIA SORŢII
Vom fi împreună
galopând prin Univers,
prin galaxii incerte
și ademenitoare;
încurajați de iubire
și de hăitașul vers,
de declarații
cu și fără blamare.
Fiecare
cu destinul lui
în a fi necuprinsul
și căutând un rost;
lumea va avea poeți destui
și-i va onora
cu un festin anost.
În sfârșit
ce să vă spun:
vom ajunge
eterne splendori,
iar în clipa
împodobită întâmplării
ne vom bucura destul,
hipnotizați uitării.
Ms. D-na Agafia!
Foarte frumoase versuri!
valentina becart:
Mulţam pentru vizita pe pagina mea! Sărut mâna!
"De aceea recunosc trăirile suferinde
şi nici nu ştiu, la tine cum s-ajung;
de dragul tău, eu şi mâine m-aş vinde,
de dorul tău m-aş aşeza pe rug."
...
Impresionant!
cu încântare,
Valentina
ps. dacă n-ar fi poeţii... nimic n-ar arde pe "rug"
la vreme de ploaie...
Cu mare drag!
Lenuş: Mulţumesc pentru lectură şi apreciere!