Mâine, lui Moș Nicolae, nu-i dau drumul în odaie.
De-o avea să-mi dea ceva pe-unde, Doamne, va intra?
Cum la bloc eu locuiesc, la centrală mă-ncălzesc,
Nu am sobă, deci n-am coș; ei, atunci să-l văd pe moș
Zgribulit stând în balcon căutând de zor un horn.
De-i cu mâna-n buzunar clar e! N-are nici un dar.
Dar, dacă-n fereastră bate?! Întâi darul să-mi arate.
Anul ăsta nu-i deschid; să stea mult și bine-n frig.
Căci și-n anul ce-a trecut în sac nica n-a avut.
Și cuminte am fost tăt an, însă el, un pehlivan,
S-a scuzat, cum fac toți moșii, că mi-ar fi umplut galoșii
Dar, din motive financiare pentru mine daruri n-are.
A spus: -Am familie mare. De-unde să dau an de an?
Nu sunt moș parlamentar, sunt ca tine, bugetar pensionar.
Pân' și frate-meu Crăciun, asta numai ție-ți spun,
Suferă-n depresie; a ieșit de-un an la pensie.
Hodoroagă-i sania, nu mai are reni la ea,
Sacu-i rupt, nepeticit, nu-i arde nici de cârpit.
Nu mai umblu cum umblam daruri, saci, să las la geam.
Câte rele-s pe pământ nici în vervă nu mai sunt.
Am ceva doar pentru pici, însă, tu nu-i ai pe-aici.
Și-n sacoșa de un leu, pentru tine, nu am nici un dumnezeu.
În secret te-întreb acum, încă mai crezi în minciuni?
Te văd om în toată firea, ți s-a-ntunecat gândirea?!
Nu te mai copilări, nu-ți mai trebuie jucării.
Tot mereu nemulțumită...de-asta ești nefericită.
Vrei și aia și cealaltă, ia mai pune STOP, măi fată!
Mulțumește-te cu zile câte-or fi, multe, puține...
-Moșule, tu mă confunzi, în uitare te scufunzi.
Dai pe mine toată vina?! De-astea se plângea vecina.
Sincer, eu cred în magie. Și-n ajun aștept să vie
Moșul-acela din poveste, iar cu el aștept și-o veste.
-Ei, atunci, stai și așteaptă. O veni vreun moș la poartă.
Fiindcă smiorcăi pe la ușă, ia de ici, o nuielușă.
Să nu spui că n-ai nimic de la moșul tău, bunic.
Și, să fii tu sănătoasă, a spus. Și-a plecat. Și s-a tot dus.
Doar nuiele?!! Fir-ar ele! An de an adun surcele.
Ei, de-aceea, sunt decisă ușa să o țin închisă, dar
Parcă mi-aș spăla galoșii, poate se îndură moșii
Din amara sărăcie, cine știe, îmi vor face o bucurie.
Frec de zor și lustruiesc, cinci ghetuțe pregătesc,
Iar cu drag, muncind din greu, pun tapet cu șemineu.
Asta-s eu, speranță trag. Turtă dulce așez pe prag
Pentru moși. Și-aștept anul tinerel ceva bun s-aducă el.
Veronica Șerban
Sărbători cu bine! Cu drag, Veronica!
-->
Comentarii
Mulțumesc frumos, Mihai Ștefan Arsene, cititor devotat al textelor mele!
Cu mare drag!
Mulțumesc frumos, domnule Bidulescu!
Mulțumesc frumos, Lenuș!
Sărbători cu bine, sănătate și bucurie, să fie!
Felicitări...Sărbători cu bine!