Sărmană frunză rătăcită
de vânturi smulsă timpuriu
unde alergi, așa grăbită
pământul nu mai este viu
Nici tril, durere, nu recită
lumina-n nori a înghețat
iar rădăcina-i obosită
fluturi din aripi nu mai bat
Uscată-i liniștea și cade
în tunet mut și înfundat
se rupe noaptea de păcate
stele în bernă s-au lăsat
Sărmană frunză rătăcită
soarta te-aleargă în pustiu
așează-te, te rog, uimită
în palma mea fierbinte
mormânt de verde
să îți fiu
13 03 2012
Ștefan Oană
-->
Comentarii
Cu drag
frumoase versuri
Cu mare drag!
Un poem frumos