Când noaptea se destramă peste ape
iar stelele se urcă-n Carul Mare,
în ochiul meu, iubito, între pleoape,
prin sânge-mi faci în inimă cărare.
De-atâta vreme să vii te tot aştept,
de-n gânduri mi-au crescut copaci cu flori
flacăra albastră arde jaru-n piept,
un curcubeu de sete plânge-n culori.
Iluzii n-am, dar am o prevestire,
închisă-n amarul dragostei dintâi,
în dorul meu îţi vei găsi iubire,
şi liniştea vom pune-o căpătâi.
-->
Comentarii