Decembrie

 Cântă toamna tristă pe-o singură strună

Decembrie din ploi zăpada-şi adună

Cu pasul prin noroi, răceala-şi desface

Albastru firav, în cearcăn îl preface

 

Decembrie iubite, ne dă în vileag

Fiorul din suflet şi gândul pribeag

Auzi cum răsună în ploi aşteptarea

Zăpezii să cadă sfidând depărtarea.

 

Decembrie îmi poartă blestemul dorit

Înfiorând adâncul sub cerul cernit 

Cu dor de tine de la izvor în mare.

Când iarna-şi croieşte-n inimă cărare

 

Avar am să păstrez licoarea rubinie

Din strugurii ascunşi sub frunza ruginie

Înaltul zbor de păsări al altei primăveri

Cu marginile prinse-n iarba de mai ieri

★
★
★
★
★
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • FOARTE FRUMOS!LA MULŢI ANI!

  • Foarte frumoase versuri!

    Felicitări, dragă Agafia!

    La multi ani cu bucurie!

  • Frumoase versuri! Felicitări și un an nou mai bun!

  • Deosebită poezie!
  • LA MULŢI ANI!

  • Decembrie iubite, ne dă în vileag

    Fiorul din suflet şi gândul pribeag

    Auzi cum răsună în ploi aşteptarea

    Zăpezii să cadă sfidând depărtarea."--- Foarte frumoasa poezia! Prețuire1939493301?profile=original!

  • Recitit cu drag si semn de apreciere !

  • Admiraţie, graga mea prietenă!

Acest răspuns a fost șters.
Ioan Muntean a postat o postare pe blog
Acum 2 minute
Ioan Muntean a postat o postare pe blog
Acum 2 minute
AureliaAlbAtros a apreciat postarea de pe blogul Ioan Muntean Corabia deşertului în urcuşul ascezei – epilog
Acum 46 minute
AureliaAlbAtros a apreciat postarea de pe blogul Ioan Muntean imperiul purpurei sub brumă (cybersonet MLXXXVII)
Acum 47 minute
Mai Mult…
-->