Depănare de timp

 

Perdelele le-am agăţat la geamuri

să fie alb

şi

lumină înlăuntru,                                                 

stele să se aşeze din cerul cu lună, din noapte.

 

Am oprit curentul din firele de sub pământ

să dezgheţe locul,

locul ăla cu sertare pentru verdele din iarnă.

 

Acum stau. Stau la banca noastră,

tată. Eu, tu şi sufletul la o cafea.

 

Depănăm timpul din clepsidră.   

 

 

11.12.2015 ora 11,28’

★
★
★
★
★
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • multumesc din suflet Rodica, o seara asa cum ti-o doresti, Marius

  • eu, tu si sufletul... la o cafea. Dar cine are inima de piatra? PENTRU O CAFEA E NEVOIE DE DOUA SUFLETE, ALTFEL, GUSTUL EI DEVINE AMAR.

Acest răspuns a fost șters.
-->