sonet-despre eternităţi repetabile
îţi spun cuvinte care n-au fost spuse
le scriu pe aer ca să nu le pierzi
din vechi iubiri la viaţă readuse
cuvinte blonde şi cu ochii verzi
îţi cânt sonetul, cel mai frumos cântec
cuvântul lege părăsit în zori
când nasc dorinţe şi îţi leg descântec
să nu îl rătăceşti nici dacă mori
te nasc aşa în versul din sonete
cum naşte piatra fir timid de apă
sau inorog mânz alb fară de pete
în fânul crud ca-n leagăn să încapă
te nasc în cântec, nu-i nimic mai trist
te nasc şi-n ochi tu- alăptezi un christ
-->
Comentarii
N-am să pricep niciodată. Sunteți niște mistere pentru mine. Condesarea, fabuloasă, a timpului și spațiului în cuvinte...e...