Scriu vântului
scrisori de amor
în singura formã pe care o cunosc
a furtunii,
întorcând aripi în culorile azurului,
rãvãşind cerul în gând,
şi uitând acolo unde se nasc griji, ploaia
sã stingã durerea.
Lângã chemãrile întârziate ale vântului
când vara seacã fântâni
iar paşii poartã întrebãri
aflu în zborul pãsãrii
cântecul împlinit al aştrilor.
din care mã nasc,
sã caut lumina în firul de iarbã
şi-n zâmbetul trandafirului.
Comentarii
multumesc cu mare bucurie Delia
Am admirat ori de cîte ori v-am citit profunzimea versului dar şi încărcătura lui lirică. După opinia mea, poezia domniei voastre este inconfundabilă.