De după munte, peste drum
Deși pe cer e ceață, fum
A scos o rază și-a privit:
- Hei, v-ați trezit?
Răcoarea nopții s-a retras
În jur natura prinde glas
Și stau, doar eu cu liniștea
La o cafea
Apar și Nicu, Ica, Dan...
Îi văd și-acum, după un an!
Privirea-n locul lor vorbea
Te mângâia...
Ce cald simțeam în ochii lor!
La veselie aveam spor,
Copii în suflete, cântau
Ce dragi mi-erau.
În noapte vocea-i ne-a uimit
Focul ardea, ea ne-a vrăjit...
- O Violetă, dulce ești!
Ca în povești!
Cu oameni îngeri ne-am distrat
A fost frumos, dar am plecat...
În suflet și-azi mă simt legat
De Retezat...
-->
Comentarii
,,Cu oameni îngeri ne-am distrat
A fost frumos, dar am plecat...
În suflet și-azi mă simt legat
De Retezat...''
A fost frumos, e-adevarat
Dar ce pacat, s-a terminat.
Speram intr-un altadat'
O tabara iar in RETEZAT
Veronica, e normal să-ți fie dor, tu ești unul din acei oameni minunați de care vorbesc în poezie! Mulțumesc pentru aprecieri dragă prietenă!
Nu-i așa dragă Agafia că acolo aerul are parcă gust și miros deosebit de orice alt loc? Mie așa mi s-a părut! Mă sculam dimineața și nu mă mai săturam să-l ”savurez”! Oamenii de pe acele meleaguri au ceva special, așa ca tine! Cu deosebit respect...
Amintirile sunt asa de frumos redate de tine! Si mie imi este dor de Retezat!
În suflet și-azi mă simt legat
De Retezat..." Frumos! O zona unde am petrecut o buna parte din copilarie.
Mulțumesc dragă Lenuș, tu mereu ai o vorbă bună pentru fiecare...
Frumos Viorel!
Mulțumesc Gabi, să știi că întradevăr erau oameni deosebiți! Pe oparte i-am reîntâlnit în tabăra din Maramureș de anul următor și mi-au reconfirmat părerea! Asta dacă nu cauți ”pete” și în soare, cum spune proverbul...
Foarte frumos ..Cu oameni îngeri ne-am distrat..