Din respirarea ta

[Gabriela Mimi Boroianu]

Din respirarea taAm încercat să mă dezic de tineSă mă desghioc de starea de iubireSăpat te am cu litere aldineÎn licărul de viață din privire.M-am descărnat de orice mângâiereȘi oasele durerii i le-am datDar lutul tot atingerea-ți o cerePe osul meu cu tine blestemat.Am vrut să șterg și urmele sperândCă drumul ăsta n-o să mă mai cheme.Sunt tălpile o rană ce plângândCu fiecare pas numele-ți geme!Îmi ești așa precum lipsa de aerPrecum bătaia sângelui în vineÎn pieptul meu îmi ticaie un vaierȘi clocote o oala cu suspine...Degeaba fug, iubirea ta o vreau!Să dau un sens trăirilor deșarte;Din respirarea ta lumină-mi iauDe tine eu-l meu nu se desparte!de Gabriela Mimi Boroianu18.11.2016

[Maria-Ileana Tănase]

Felicitari si semn de placuta lectura!

[Veronica Carjeu]

Sunt tălpile o rană ce plângând
Cu fiecare pas numele-ți geme!
Îmi ești așa precum lipsa de aer
Precum bătaia sângelui în vine
În pieptul meu îmi ticaie un vaier
Și clocote o oala cu suspine... Superbe versuri!

[Gabriela Mimi Boroianu]

Mulțumesc Mihail!

[Gabriela Mimi Boroianu]

Onorată de comentariul și aprecierea dumneavoastră doamnă Valentina! Vă mulțumesc din suflet!

[Mihail Toma]

A love that is denied only goes stronger.

[valentina becart]

”Degeaba fug, iubirea ta o vreau!
Să dau un sens trăirilor deșarte;
Din respirarea ta lumină-mi iau
De tine eu-l meu nu se desparte!”
...
Un poem remarcabil, dramatismul trăirilor purtând, parcă, povara
unui ”blestem”: acela al iubirii ce ”ticăie” ca ”un vaier”
în inima fragilă, gata să se ”desghioace”, să se pulverizeze...
Cu încântare,
Valentina

[Gabriela Mimi Boroianu]

N-am înțeles comentariul dumneavoastră.

[Nitu Constantin]

Aricel, dacă nu ne dai adresa....

[Pop Dorina]

Oare am postat-o unde trebuie?

 

[Ioan Muntean]

Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!

[Pop Dorina]

Vă mulțumesc.

[Nitu Constantin]

Sănătate!

[Ioan Muntean]