E doar timpul meu dincolo de adânc.
Stă. Aşteaptă atingeri de suflet
când te acoperi cu cerul
să nu-ţi fie prea cald
în febra de tine
ce o port.
Nu vezi?
Nu simţi?
Dorul curge aşa,
ca la copiii din noi,
din copilăria alergată de toamnă
pe uliţă, să prindă iarna la vale cu târlia.
Un el şi o ea aruncă bulgări de zâmbete chiuite
de roşul obrajilor aprinşi şi nasul le curge cu aerul
în piept tras tare pe mânecile de lână împletite de bunica.
Se-ntâmplă.
Timpul meu în al tău sau al tău în al meu,
sunt tu şi tu eşti eu,
suntem noi.
28.10.2015, ora 16,16’

Comentarii