De aş putea să scriu, mi-aş scrie Sufletul
cu mine, dar nu, frânturi doar, ies din gânduri.
Le îmbrac în lut, le zvânt cu_vântul şi le ud cu lacrimi, le usuc cu privirea,
trist
mă (cu)prind în haos de pământ, mai sunt, mai eşti, dar tu, în fâlfâiri de aripi,
pe sunete de dor, cerul îl înalţi prea sus şi eu prea jos,
mă îngrop,
mă adânc
şi
fluier singur să auzi
de dincolo de mormântul trup, doina
mă chinuie, mă doare, jalea mă înfioară
mugurii
în
gheaţă,
lucesc lumina din noapte peste zi cu dulce-amar şi putred
şi e roş’ albastrul în acel colţ de doi, de noi, de neatins.
Scriu pe bucata mea de pânză, în culori, amintiri şi vise.
Închid ochii să vezi, să văd.
13.01.2016 ora 10,29’
-->
Comentarii