Lăuntric, sufletul îmi şopteşte să fac dragoste cu el.
Mă-ncarc cu răbdare, îmi pun pingele
de dor, în picioare şi mă-nham la drum.
Ştiam cărărea asta, deşi,
niciodată nu m-am încumetat
să bat distanţa dintre mine şi mine.
Aveam elanul dorinţei, pusă între noi. Îmi frecam ochii
cu podul palmelor, să fiu sigur că nu era doar amăgirea din vis.
Când şi când, cerul îşi lasă fereastra deschisă, să cadă
câteun strop de răcoare, de albastru peste câmpul legănat
de vânt, să-mi potolească strigătul din cuvinte şi focul.
Durere în clipe fugite de aşteptare, scântei cu patimi, of-ul cântat de păsări şi eu.
25.05.2015, ora 15,40’
-->
Comentarii
multumesc mult Lilioara, o zi minunata, Marius
Portia de frumos fiind luata, iti doresc inspiratie maxima pentru azi!