Dorul timpului

 

 

Timpul. Timpul l-am avut de partea mea cândva, când nu

mă ştiam de Suflet. Zburam somnul peste seninul din zi, (în)

depărtam cojoace de vreme, unul după altul, n-aveam dor

de ghiocei, de păsări, de susur...

 

şoapte

 

îmi spun că alerg năuc, bezmetic prin gând

să-l aflu,

să-l găsesc,

să mă ştiu nedurut de stropii aduşi din deşertul

de mine, departe,

mă spăl,

îmi spăl durerea dinlăuntru, e murdară, neagră, praf

 

îmi curge, acum, timpul m-a lăsat

înaintea lui şi n-am aripi să-l zbor.

 

Nedrept eu cu el sau el cu mine că n-am stat şi el nu mi-a spus

că viaţa e în urmă, înainte de vise. Naşte dorul. Atâta dor şi el

 

cu gura pâlnie,

la izvoare,

soarbe,

 

mă soarbe.  

 

 

02.03.2016  ora 12,39’

★
★
★
★
★
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Mai Mult…
-->