dragostea
s-a umplut ulciorul, dragul,
de când eu ți-am fost pribeagul,
s-a umplut chiar de la sine,
între rele și –ntre bine.
au fost timpurile sumbre,
pline de greșeli și umbre,
dar au răsărit toți sorii
și s-au risipit toți norii.
draga mea dulce icoană
ți-a căzut lacrima-n geană,
și acum inima îți este
ca o carte de poveste.
vreau să ți-o citesc pe toată,
lângă tine-așa în șoaptă,
să ne pierdem printre astre,
prin poienile albastre.
să-ți culeg macii din zare,
dragostea ce se năzare,
ca s-o facem numai faptă
și s-o dezlegăm în șoaptă.
să-nflorească iar în doi,
dragobetele din noi:
amforă cu două toarte,
tu de-o parte, eu de-o parte.
duminică, 20 septembrie 2015
-->
Comentarii
să-ți culeg macii din zare,
dragostea ce se năzare,
ca s-o facem numai faptă
și s-o dezlegăm în șoaptă.
Minunate versuri, felicitari maestre..