Am citi fila cu fila,rind cu rind si vers cu vers,
Am aflat ca nici copacii n_au ajuns in univers.
M_a furat un somn,si in el,am adormit,
Dece te iubesc atit de mult,dece n_am fost trezit?
A incetat sa mai traiasca, fructul cel de mar.
Nu mai poate sa iubeasca,omul fara adevar!
Ea,se crede ca_i mister,dar nu ma refer la toate.
stiu:ca sunt pe acest pamint,suflete adevarate.
E_o fata cum vreau eu,e_o fata sfinta,
Din iubire catre ea, sufletul imi cinta!
E_un cintec de durere,cine n_a stiut...
Eun cintec de durere..,dragoste fara inceput.
Comentarii