Sufletu′-i o pacoste!!!
De n-ar fi a sa robire,
N-ar mai fi nici dragoste,
N-ar putea fi nici iubire.
În al inimii tumult profund
De lumini şi umbre fenestrat,
Dragostea-i patos profund,
Iubirea-i dragoste la pătrat.
În amândouă, trebuie să crezi –
Acesta este-al vieţii camuflet;
Nicicând, n-ai cum să le vezi,
Dar le simţi aninate de suflet
Când neaşteptate, când rebele
Sau poate toate astea la un loc,
Fiindcă niciuna dintre ele
Nu pare să aibă reguli de joc.
Sublime clipe de bucurie
Dragostea ne dăruieşte;
Iubirea când doar adie,
Deja, sufletu′-l pârjoleşte.
Speranţa mai dăinuie pe redută
Când dragostea te inculpă,
Dar, dintr-o iubire pierdută,
Verdictu′-i clar: omor din culpă!
(Drobeta-Turnu Severin, 2O17, 14 februarie)
-->
Comentarii
Mulţumesc, AURELIA! O zi plină de iubire!