Nu-mi da lacrima amară,
Zâmbet dă-mi pe buze dulce,
Nu vreau Dragostea să moară,
Cu ea viața... tot se duce.
Dă-mi un răsărit de soare,
Dă-mi un zbor de rândunele,
Inima cumplit mă doare;
Dorul a zburat cu ele...
Vreau în suflet Primăvară,
Iar în inimă... căldură,
Viața... parcă-i o povară,
Dragostea prea mult... îndură.
Dacă totuși ne-om desparte,
Voi uita încet de rele,
Și cu sufletul departe,
Voi privi... la alte... stele.
Imagine din Internet
-->
Comentarii
Mrs..., dle Mihai Ștefan!
Din suflet..., dragă Aurelia!
Mulțumesc, dragă Dorina!
„Dacă totuși ne-om desparte,
Voi uita încet de rele,
Și cu sufletul departe,
Voi privi... la alte... stele.”
Oresemnare ca o muzică a lacrimii nehrănită (încă) în singurătate.
Mulțumesc din suflet, dle Costel!
Mrs..., dragă Silvia!