Departe-i drumul către fericire
Cât nu ne naştem rază de iubire...
De semeni cât invidia desparte
Lumina de fireasca libertate.
Cât ura ne va înveli tăcerea
În nori de plumb adesea-nfriguraţi,
În vântul deznădejdii, în invidii,
Nu va mai fi iubire între fraţi.
Nici prunci cu mame nu se vor iubi...
Înstrăinaţi de ne-nţelese verbe...
Lumina lor nu va mai străluci
Şi luptele vor fi tot mai acerbe.
Uniţi de sentimente la-nceput,
Un el şi-o ea nu se vor mai iubi,
Fiindvă iubirea lor s-a şi pierdut
După o noapte lungă,-n zori de zi.
Iubirea este-n taină şi-n firesc,
Aşa cum fericirea e în toate,
În pace, în lumină,-n univers
În noi până spre dincolo de moarte.

Comentarii
Frumoase versuri!