în memoria prof. univ. dr. Ştefan Stanciu
După-amiază ruptă din pânza copilăriei
o pisică dormind în grădina înecată de iarbă
o rază cade peste mirosul molcom de copilărie
SE ADUNĂ ANII ÎNTINERIND ÎN AMINTIRI
ca o poezie rezemată de fruntea ploilor
timpul îmi deschide poarta libertăţii
poveştile sună din goarne
vestind întoarcerea timpurilor albastre
amintirile ies din adăposturi
prin spărturile anilor coboară umbrele
celor ce se preumblă pe cărările de dincolo
cu rucsacul plin de flori
mai urc un munte
cu tinereţea prinsă la cingătoare
şi sângele trecând din lume în mine
animal de pădure cu aromă de răşină
însetat de răsărituri şi de aerul pământului
DRUMURILE NE ÎNTORC MEREU
SPRE ACELEAŞI CÂMPII NEPREŢUITE
ţesute din iarbă şi stele
din bulgări de pământ cântător
şi aripi de cai purpurii
13.05.2008
-->
Comentarii