E-o cărăruie mică într-un singur sens,
Suișuri, coborâșuri de toate-am întâlnit,
Răscruci de drumuri care purtau nedefinit
A vieții mele soartă-n vastul univers.
Cărări împleticite, cărări întortocheate,
Liane ce mă abat din drumul meu firesc,
O junglă-n care mersul chiar de-l încetinesc,
Luptându-mă cu mine eu tot o voi răzbate.
Dar obosit de gânduri, sătul de-atâta greu,
Eu lupta am pierdut-o și mă declar învins
Si flacăra speranței încet, încet s-a stins,
S-au spuberat și visuri, încet mă sting și eu.
Doar frig și întuneric în suflet mi-e mereu,
In amintiri ”străine” adânc eu mă afund,
Dar astăzi numai ție îți mulțumesc profund,
Căci tu mi-ai fost alături, tu, cititorul meu.
Voi duce a mea cruce așa ca fiecare,
Voi scrie de iubire, tristeți și bucurii,
Voi scrie-ntotdeauna, mi-e scris în legea firii
Si nu m-abat nicicând din mica mea cărare.
Si numai gânduri bune spre tine se îndreaptă,
Iar versul meu patetic poate te-a întristat,
Dar pentru timpu-n care mereu m-ai ascultat
”Iți mulțumesc din suflet! O seară minunată!”
Căprar Florin
-->
Comentarii
Multumesc din suflet doamna Lili Negulescu !
Admiratie sincera pentru versul tau !!