Dune


Rotesc speranţe,-n al meu,singe
Si frunzaresc, înfiorat,
Puteri de-a ride si de-a plînge
Intr-un destin anonimat.

Îmi fulguie pe ochi o ceata
Ca reci petale,diafane,
Rememorind,tacit,o viata
De neintelese clipe,vane.

Desertaciuni mustind prin mine
Ca reci cochilii de lumina,
Pulsează,-n zori,diamantine
Iluzii incastrate-n vina.

Clădesc.Sau sper,o amagire
Prin unduirea de cleştar
A vieţii mele.Ostoire.
Si iar rotesc.Si iar,si iar...

★
★
★
★
★
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->