Eşti locul...

Eşti locul... 


Eşti locul din care, nu am plecat 
niciodată, 
prins în zăpezi, 
sub visul meu cuminte. 

Eşti loc în gându-mi 
ce-l îngân, 
poeme, 
în zile, nopţi ca taină, 
sau ca rugă, 
în el, iubito, eu am să rămân, 
ca gând al tău, ca stih ... 
sau poate fugă. 

Eşti loc pe unde şi tu treci, 
eşti visul lui, 
din albul ce mă doare, 
în seara, 
când privirea ţi-o apleci 
şi-mi duci zăpezi, 
în strofa următoare. 

Eşti locul dat iubirii-n amintiri, 
ce eu îl spun cuvânt, 
şi-mi placi, 
te simt şi-n întuneric 
cum respiri 
şi cum îl strigi, iubito, 
dacă îl taci !

★
★
★
★
★
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

-->